Copilaria
1850-04-22 Se naste cea care avea sa fie muza Luceafarului poeziei romanesti - Veronica Campeanu (dupa casatorie Micle). Este fiica Anei si a lui Ilie Campeanu . Pe tatal ei nu l-a cunoscut niciodata murind in luptele pentru eliberarea Ardealului, sub steagul lui Avram Iancu. Mama cu doi copii orfani de tata vinde gospodaria din Nasaud si se muta la Targu Neamt. Fratele ei, Radu moare de copil
1861 - 1862 Termina clasa a IV-a cu brio. Fiind copila orfana si saraca va sta la internat, trebuind sa sustina examen de bursa la intrarea in scoala.
1862 - 1863 Urmeaza un curs facultativ de pian, impreuna cu alte trei colege de calasa. Reuseste sa ia nota maxima.
1863 - 1864 Urmeaza cursul de muzica vocala. Ia nota maxima : eminenta.
1863 - 1864 Frecventeaza cursul de limba germana , reusind si de aceasta data sa ia eminenta . Cunostea limba franceza si limba italiana.
1863-06-15 Termina clasa a V-a primara , luand chiar premiul II. Pentru a invata Pedagogia, repeta clasa a V-a. Era o fire calma si indrazneata, raspundea cu repeziciune , nu se pierdea, invata foarte bine. O pasiona poezia dar si muzica.
1864 Incepe sa joace in teatrul condus de profesorul Luigi Ademollo, care o va invata si limba italiana. Scrie in aceasta perioada primul sau poem inspirat din viata lui Dante Alighieri.
1864-06-29 Participa la serbarea finala. Mitropolitul Moldovei le aseza cate o coronita de flori pe frunte, fanfara militara canta. Va dansa alaturi de colegele ei si le va scrie cugetari si amintiri in caiete. Totusi era mahnita : mama hotaraste sa o retraga de la scoala din lipsa de bani.
1864-07-01 Isi roaga mama sa o lase sa isi continue studiile pentru a deveni institutoare. Mama ei insa ii spune ca nu este nevoie pentru ca Stefan Micle, profesor universitar si cu 30 de ani mai in varsta ca ea, o placea ba mai mult isi dorea sa o ia de nevasta. Stefan Micle era ardelean , cunoscandu-se cu rudele tatalui ei. Participase si el la luptele din 1848 , isi terminase studiile la Viena si venise in Moldova, la indemnul bunului sau prieten , profesorul Simion Barnutiu in toamna anului 1856.
1864-07-01 Absolva Scoala Centrala de Fete cu calificativul eminent. Din comisia de evaluatori, faceau parte si Titu Maiorescu precum si Stefan Micle , viitorul sot al Veronicai.
Tineretea
1864-08-01 Moare tatal lui Stefan Micle.
1864-08-07 Se casatoreste cu profesorul universitar Stefan Micle. Veronica avea 14 ani iar sotul ei era cu 30 de ani mai mult. Se vor casatori la Biserica Bob, din Cluj, departe de ochii curiosilor . Vor participa doar rudele mirelui si mama miresei. La Iasi deja circula zvonul cum ca profesorul s-ar fi casatorit cu eleva lui, considerandu-l un om meschin si chiar imoral. Casatoria aranjata inseamna pentru Veronica un trai si o situatie materiala deosebita, iar mama ei " scapa de cazanul infernal in care fierbea toata ziua rufe, fese si carpe pentru doftoritul femeilor nevoiase din mahala, umpland odaia cu aburi si miros iute de lesie si sapon ieftin" .
1864-08-18 - 1864-09-30 Veronica si sotul ei isi petreceau luna de miere, la Viena.
1864-11-01 Participa la procesul intentat lui Titu Maiorescu de cativa membrii ai fractiunii politice liberale. Motivul " fapte scandaloase, ba chiar și romanse întregi ". Titu Maiorescu si-a atras antipatia colegilor sai de catedra mai ales ca el tinea cursuri publice de Filosofia populara, aduna colaboratori ai Societatii Literare Junimea, va crea un curs gratuit de Metodica Rationala aplicata la Gramatica Romana . Isi atrage dusmania si din partea lui B.P.Hasdeu cand, in numele Comitetului de Inspectiune, pune sub semnul intrebarii nuvela Duduca Mamuca. Ba inca se parea ca acesta avea si o relatie cu guvernanta - profesoara de lucru manual Emilia Ricket, in odaia careia intra dupa terminarea cursului de Metodica. Titu Maiorescu este demis din functie , iar guvernanta Emilia Ricket este destituita.
1864-11-01 Stefan Micle isi pierde mama. Va fi vizibil afectat de ce cele doua pierderi.
1864-11-11 Veronica Micle este chemata sa dea declaratie , fiind cea mai importanta martora a acuzarii. Avocatul lui Titu Maiorescu va fi P.P.Carp . Aceasta avea sa declare " Ma numesc Veronica Campanul, acum Miclea, in varsta sutn de 15 ani, in Sambata Pascilor viitoare. Meseria mea : sint maritata si locuiesc in despartirea a III-a din Iasi, in casele din Cublic. Marturisesc in cuget curat si fara vreo partinire la intrebarile ce mi se fac ca stiinta mea este aceasta : Eu eram in pensionatu si-am vazutu cu ochii mei ca intr-o zi a venit Domnul Maiorescul. Si au intrat in odaia domnisoarei Emilia. Si nu zabovind a venitu si sotia Domnului Maiorescul. Si batand si clantanind la usa domnisoarei Emilia nu i s-a deschisu. Caci usa era inchisa. Atuncea Doamna Maiorescul s-au dus peste sala la usa directoarii si batind la usa - numai ce s-au auzit tragandu-se zavorul de la usa Domnisoarei Emilia si-au iesit in usa, poftind-o la Domnia sa in casa. Domnul Maiorescul era in odaie acolo, la D-ra Rickertu. Ce vor fi facand dupa asta nu stiu, caci nu m-am interesat. Cand s-au pitrecutu toate acestea eu eram in usa repetitoarei, ocupata a pregati buretile destinat pentru Domnul Maiorescu. Stiu ca Domnul Maiorescu sidea in odaie la Domnisoara Emilia pana la 9 si 10 oare si mai mult. Si asta o stiu si din gura directoarii, care ne obliga sa ne culcam pe la 10 oare, caci nu ar fi fost frumos ca sa ne auda Domnul Maiorescu vorbind "
1865-03-25 Starea sanatatii lui Stefan Micle se deteriora vizibil : incaruntise la tample, ii crescuse tensiunea arteriala , se declarase surzenia la urechea stanga si se acutizase o boala de piept.
1865-04-27 Curtea de Apel inchide dosarul numitului Titu Maiorescu si il va achita. Se va dovedi ca tot acest proces ar fi fost pus la cale de Eufrosina Cobalcescu , care isi dorea sa devina directoare fiind sustinuta de un grup de profesori invidiosi pe cariera domnului Maiorescu.
1866-02-16 Prin decretul nr.199 , Stefan Micle isi pierde catedra de Fizica si Chimie de la Liceul Academiei, numind provizoriu, pe tinarul profesor Petru Poni. Sotul Veronicai ramanea profesor numai la Facultatea de sciinte din Iasi. Pierdea cam o mie de lei, pe luna , din veniturile familiei. Citind hotararea primita, Stefan Micle s-a tulburat, dar n-a zis nimic. Nu-l suparau atat banii pe care-i pierdea , cat schimbarea in plin an scolar si smulgerea din colectivul scolar in care se integrase inca din anul 1856.
1866-04-08 Reusesc sa isi cumpere o casuta, pe str. Butu la nr.14. A costat 384 de galbeni, adunati cu multa chibzuiala si strasnice economii din leafa lui Stefan si ceva ajutor din partea mamei Veronicai. Amandoi vor fi trecuti pe actele de vanzare cumparare a casei. Casa era batraneasca din caramida si valatuci pe temelie inalta cat un cat cuprindea un cerdac, patru odai, o mica terasa . In ograda se mai gaseau doua odaite , unde avea sa stea mama Veronicai .
1866-11-10 La ora 4 si 50 de minute, Veronica aduce pe lume o Veronicuta in miniatura. O vor numi Valeria , dezmierdata Valerita.
1867-03-13 Stefan Micle isi largeste gradina casei cu trei stanjeni si 33 de palme, teren luat de la vecina Maria Bogoros.
1867-10-20 Stefan Micle avea sa fie ales in functia de rector, cu o majoritate 14 voturi.
1868-03-05 I se naste al doilea copil, tot o fata, Virginia-Livia. La acea data , mama avea 18 ani , iar tatal 47. Nasul de botez va fi Petru Suciu, care va meni ca finuta lui sa devina profesoara de stiinte si femeie respectabila.
1868-07-14 Curierul de Iasi anunta ca rectorul a fost ales si senator in Adunarea Electiva, din partea profesorilor. O mare onoare insa Stefan Micle , om pasionat de orele cu studentii si se mai punea problema si lipsei banilor pentru deplasari.
1869 Veronica contribuie la infiintarea si bunul mers al unei scoli profesionale de fete, se implica in indrumarea unor scoli de fete din Iasi . Ajutata fiind in gospodarie de mama, Veronica se implica in activitatile publice si sociale ale doamnelor iesene, facand parte din Reuniunea Femeilor Romane.
1869-09-01 Stefan Micle se imbolnaveste de "friguri si galbenare" (hepatita).
1869-10-12 Starea de sanatate agravandu-se , Stefan Micle va cere concediu, timp de 19 zile , motivul : nu pot tine prelegeri.
1869-11-08 La alegerile din ziua de Sfantii Arhangheli Mihail si Gavriil, Veronica ajunge secretara comitetului Reuniunii Femeilor Romane.
1870 Veronica avea o viata sociala destul de plina. Stefan Micle avea sa spuna " Veronica dadea mai rar pe acasa si frecventa toate balurile din carnaval cu mare placere "
1870-02-01 Stefan Micle incepe sa-si revina ; " ducem o viata grea, fiindca in raport cu timpul trecut e mare scumpete si salarul nu se plateste regulat ", Veronica isi vedea de cele doua fetite, alintate Greierasul si Fluturele.
1871-09-26 Se deschide scoala, pentru care se zbatuse sa adune fonduri Veronica inca din 1867 "scopul Societatii este indeplinit. Scoala de meserii pentru junele fete este deschisa si functioneaza ... Copilele sarmane, lipsite de mijloacele vietuirei, vor gasi un viitor mai bun, prin intreprinderea unei meserii utile si oneste "
Debutul
1872 Debuteaza in revista Noul curier roman cu doua scrieri in proza.
Tineretea
1872-02-13 Publica prima nuveleta , Rendez-vous, in ziarul Uniunea Liberala.
1872-03-01 Merge la Viena pentru a face un tratament medical. Va sta aici 6 luni. La Viena il va cunoaste si pe tanarul scriitor Mihai Eminescu, pe atunci student la Facultatea de Filosofie " sase luni cat am stat in capitala austriaca, mi s-a partu sase zile. Iti aduci aminte cad te-am cunoscut pentru intaia oara la doamna Lowenbach , gazda mea, recomandata de Micle, care iti facuse cunostinta tot din indemnul meu " (Veronica Micle ii scria lui Mihai Eminescu)
1872-11-26 Anghina Difterica facea ravagii in randul copiilor si batranilor. Veronica era foarte atenta cu fetele ei, spalandu-le pe manute cu apa si otet si cu spirt. Insa ghinionul loveste in familia profesorului Titu Maiorescu , pierzandu-si copilasul si fiind inmormantat in cimitirul Bisericii Buna Vestire. La aceasta inmormantare este prezenta si Veronica . Luandu-l pe Stefan langa ea, Veronica s-a apropiat de parintele indurerat, soptind printre hohote clee cateva cuvinte de condoleante.
1874 - 1875 Este inscrisa fiica sa, Valerita, in casa preparatoare.
1874 Publica in revista Columna lui Traian, in numarul 6, poezia Povestea rozei.
1874-08-30 Eminescu e numit director al Bibliotecii Centrale din Iasi, singurul post "care nu e ion stare a-mi intrerupe intre nimic nici preparatiile mele pentru doctorat, nici ocupatiunea mea, care intotdeauna va ramanea stiintifica si literara" . Despre acest eveniment, revista Ghimpele scria " Si pe junele Eminachi / Din Berlin, abia sosit / In locul lui Bodnarachi / Peste biblii l-a numit" Veronica a stiut si este prezenta la aceste evenimente importante din viata lui Eminescu.
1874-10-14 Sarbatoare Sfintei Cuvioase Parascheva. Veronica va merge in oras cu speranta ca il va intalni pe tanarul Eminescu fata de care simtea o simpatie , respect si mai ales dor. Dar nu l-a vazut. Nici a doua zi, seara cand a venit la sfanta impreuna cu mama si fiicele. Nu are succes nici de aceasta data. Afla insa de la sotul ei ca tanarul Eminescu vietuia mai mult la Biblioteca, de dimineata pana noaptea tarziu, cercatand teancurile de carti si manuscrise. Participa la comisiile de examinare, numite de rectorat, inventaria biblioteca, tinea cursurile de logica in locul lui A.D.Xenopol, isi pregatea doctoratul.
1874-11-07 Veronica merge la un spectacol de binefacere, la Teatrul din Copou. Stefan Micle si sotia sa aveau locuri in loja Universitatii. Veronica banuia ca-l va intalni si pe directorul Bibliotecii. A doua zi, Veronica va primi o scrisoare din partea lui " Stimata doamna, Aseara v-am v-am zarit intr-o loja pe care o ocupati la reprezentatia de binefacere data in folosul saracilor, in sala Societatii dramatice. Atunci mi-am amintit de invitatia primita, de a veni intr-o joi la serata dv. literara. Nu merit laudele pentru poezia Epigonii. E o conceptie pe care o faurisem inca la Viena, intr-un elan de patriotism. Trecutul m-a fascinat intotdeauna. Cronicile si cintecile populare formeaza , in clipa de fata, un material din care culeg fondul inspiratiilor . Cred ca voi putea ceti in salonul dvs. o poezie avand un subiect cules din acest material. Primiti respectul meu, M.Eminescu"
1874-12-24 Veronica se simte responsabila de situatia dramatica prin care trece tanarul Eminescu. Vorbeste cu mama si sotul ei si ii face invitatia de a veni la ei de Craciun. Eminescu vine insa insotit de alti 3 colegi, printre care si Ioan Slavici si ii vor colinda . Stefan ii trata ca pe fii sai, indemnandu-i sa serveasca dulciuri si sa bea . Veronica avea sa scrie " Cintasem un preludiu din Chopan. Muzica acestui polonez, te-a tulburat adanc. Tu ai redat in cuvinte ceea ce pianul suspinase in noapte : Ne-nteles ramane gandul / Ce-ti strabate cinturile / Zboara vecinic, inginandu-l / Valurile. vinturile / " In zori, colindatorii s-au reintors in chilia calda, de la Manastirea Trei Ierarhi.
1875 - 1876 Valeria este in clasa I la Pensionatul Normal de Domnisoare (Humpel). Pentru Veronica era un motiv de bucurie, mai ales ca il vedea pe Mihai in chip de profesor. Nu de putine ori ieseau impreuna pe starda ori insotiti de Valeria si se gandeau fiecare ce familie fericita ar fi putut fi.
1875 Stefan MIcle e indepartat de la conducerea Universitatii si numit director al Scolii de Arte si Meserii, in localul careia s-a mutat impreuna cu familia.
1875 Publica in aceeasi revista Columna lui Traian, de aceasta data in primul numar , poezia Lacrime si lacrime.
1875 O noua poezie, purtand semnatura talentatei poete Veronica Micle, intitulata Moarte fugi, apare in ziarul Columna lui Traian.
1875-07-01 Mihai Eminescu este numit revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui. De la Stefan a stiut adevarul despre greva elevilor din Institutul Academic, care au parasit clasa, la intrarea profesorului de germana, Mihai Eminescu, pentru ca era exigent si voia sa-i invete carte. Tot Stefan a lamurit-o de ce Mihai a fost mutat din directia Bibliotecii Centrale la revizoratul judetelor Iasi si Vaslui : pentru a face loc baronului Dimitrie Petrino, poet bucovinean si nepot al marelui carturar Eudoxiu Hurmuzachi, cu multe relatii la Iasi. Veronica putea rasufla usurata acum ca stia de starea lui Mihai.
1875-11-16 Veronica Micle trimite o scrisoare lui Iacob Negruzzi, directorul Convorbirilor literare, insotita de 3 poezii : In zadar privesc, Drag mi-ai fost si Fugi iti zic. Toate au fost inspirate din framantarile ei launtrice si vacanta de la Viena.
1875-12-01 Versurile aveau sa apara in numarul din decembrie , bucurandu-i sarbatorile . Inainte de a fi tiparite, versurile au fost citite intr-o sedinta a Junimii ; a provocat o surpriza teribila si destinatarului versurilor , lui MIhai Eminescu, care le-a ascultat emotionat.
1875-12-24 Veronica era plictisita. Disparuse placerea de a merge la bal " Simt ca inima mea, incepand din anul trecut a imbatranit cu zece ani ; lumea toata ma plictiseste si ma simt ranita de tot ce privesc"
1875-12-28 Va merge la teatru, sa vada piesa Nabadaile dramatice.
1876 - 1877 Valerita era intra in clasa a II-a , iar sora ei mai mica Virginia in clasa I. Zvonurile despre o presupusa relatie intre Veronica si Mihai Eminescu l-au amarat pe Stefan Micle care " nu inceta a o iubi, ca pe copila lui cea mai mare si viata lor intelectuala ii impaca iarasi cu marea ei darnicie"
1876-02-01 Desi avea un program aglomerat ca revizor, Mihai Eminescu o iubea nespus pe Veronica. Veronica stia ca este iubita, ca o icoana . Si nu i se cerea nimic, relatia dintre ei era una curata si nu-si pierdea cinstea si deminitatea. Il vedea foarte rar cand ramanea la birou si indraznea sa o caute. Ii ducea dorul. Venind intr-o vizita, Veronica i-a adus niste violete in dar si i le-a pus la butoniera. Emotionat dar si fascinat, Eminescu a luat-o in brate si a sarutat-o. Veronica avea sa spuna despre acest moment " Sunt unele momente in viata , in care simti ca se petrecere ceva, dar eul nu e in stare sa reproduca starea exacta de ce se petrece cu el de tot ce simte, asta putind sa se traduca in chipul urmator : asta se-ntelege, dar nu se spune, in care sufletul simte intr-un anumit fel ca el n-are cuvinte care sa interpreteze acest sentiment ". Simtea o stare de fericire imensa.
1876-03-08 Venise primavara, insa neavand bani se multumea sa se plimbe prin oras " fac zilnic o plimbare pe asfalt, daca nu ma dor picioarele, de la Copou pana la Palat si inapoi, este ceea ce fac , fara intrerupere, cand este vremea frumoasa ". Locuia in strada Gheorghe Asachi. Isi petrecerea timpul si ingrijind de flori, o pasiune molipsitoare.
1876-04-03 Merge la slujba de Inviere, alaturi de intreaga familie : sotul, mama si fetele , la biserica Buna Vestire. Intre cedinciosii de acolo se afla si poetul. S-au zarit. El a salutat-o. Ea i-a raspuns. Si atat. Mama Veronicai ii urmarea si banuia ceva. Dupa aceea , slujba a inceput si lumea se imbulzea sa ia lumina.
1876-05-01 Adesea se intalneau, din intamplare , in gradina Copou. Eminescu statea pe banca lui de sub tei asteptand. Alteori ea il astepta si zarindu-l ii facea loc pe banca si il ruga sa ii citeasca ce a mai scris. " Si daca se intampla pe tine sa te vaz, / Desigur ca la noapte un tei o sa visez / Iar daca se-ntampla sa intalnesc un tei / Desigur , toata noaptea visez la ochii tai ". Intalnirile acestea nu treceau neobservate de catre curiosi care au inceput sa numeasca teiul ca fiind " Teiul lui Eminescu". Ajungandu-i la urechi aceste zvonuri, mama Veronicai ii atrage atentia acesteia asupra intalnirilor nevinovate cu poetul. Veronica va incepe sa rareasca plimbarile prin Copou.
1876-06-04 Ii va fi desfiintat postul de revizor, sub motivul economiilor bugetare. Prietenii de la Junimea nu il vor lasa pe amicul Eminescu pe drumuri , ci ii gasesc de lucru la cancelaria gazetei Curierul de Iassi. Are functia de redactor, corector si administrator. Gazeta ii asigura o remuneratie modica de 100 lei lunar Deceptionat ii scrie Veronicai " Raman fara o pozitie materiala asigurata si purtand lovitura morala ca o rana care nu se mai poate vindeca, voi fi nevoit sa-mi iau toiagul pribegiei, neavand niciun scop, nici un ideal. Crede-ma Stimata Doamna, ca de azi sunt un om pierdut pentru societate ".
1876-06-22 Dimitrie Petrino reclama noului ministru Chitu lipsa a 93 de carti din biblioteca si a " doua scaune, o masa si doua dulapuri", pentru "a-si mobila cu ele apartamentul D-sale particular"
1876-07-01 Cand nu o intalnea sau i se parea ca este prea rece cu el, ori cand pleca la Manastirea Varatec pentru cateva zile pentru a se reculege, Mihai Eminescu se simtea nefericit, mintit, suferea si-i cauta pricini, dorind s-o simta alaturi. Atunci ii scria scrisori in care o certa si o dojenea.
1876-07-01 Publica in revista Convorbiri literare poezia Cand noaptea e adanca , dedicata lui Eminescu " Fiinta mult iubita ce-n lume te-ntilnesc ... "
1876-07-09 Eminescu publica schita La aniversara.
1876-07-16 Se ordona o ancheta impotriva numitului Mihai Eminescu.
1876-09-01 Mihai Eminescu isi petrecea timpul muncind constiincios . Scria , corecta, rescria si transmitea articole si cronici. Pentru fiecare numar trebuia sa scrie articole , cronici, note, informatii, anunturi. apoi sa le pagineze, sa le corecteze in spalturi, sa distribuie foile si iar s-o ia de la capat. Cand avea ragaz se documenta pe teren. Pentru a se curma discutiile pe seama plimbarilor sale nocturne, Veronica ii ceruse sa le inceteze si s-o viziteze de cate ori avea dor.
1876-10-26 Veronica impreuna cu familia urma sa se mute din nou in casa din strada Butu. Stefan Micle pierdea si postul de rector, iar veniturile familiei se diminuau cu 185 lei. Pentru a face fata cheltuielilor trebuiau sa paraseasca locuinta incapatoare din Copou.
1876-11-01 Venise iarna. Dorul de muza lui il macina. Mergea adesea pe strada Gheorghe Asachi, pe langa plopii fara sot, unde spera sa o intalneasca pe Veronica. Era tare necajit si numai intalnirea cu Veronica ii mai bucura privirile. Acum se naste poezia Pe langa plopii fara sot.
1876-11-18 Stefan Micle este numit director la Scoala Tehnica (de Arte si Meserii). Scoala Tehnica era cea mai prestigioasa din tara, dind mesteri atelierelor, fabricilor si cailor ferate. Pe langa salariu, noul post aducea si locuinta gratuita cu toate imbunatatirile : lumina, apa incalzita, servitori si hrana. Parasind casa din Copou, Veronica se va muta impreuna cu intreaga familie in ulicioara Sfantul Ilie. Era in apropierea biroului gazetei unde lucra Eminescu, iar mai in vale , se gasea casa in care functiona tipografia Junimii. Circulau tot felul de zvonuri despre idila dintre Veronica si Mihai Eminescu " se intrulocase cu jurnalistul Mihai Eminescu, care ii strajuia geamurile si-i facea poezii ; nu avea grija de casa si de barbat iar acesta era un mototol ".
1876-12-17 Judecatorul P.Stoica inchidea dosarul impotriva paratului Mihai Eminescu " nu e loc de urmarire contra numitului pentru faptul ce i se imputa", constatand ca poetul era pus sa dea socoteala pentru o fapta inventata.
1877 - 1878 Izbucneste Razboiul de Independenta . La initiativa Mariei (Marghiolita) Roznoveanu ia nastere Comitetul Central al Doamnelor pentru Ajutorul ostasilor Romani. In palatul ei din Ulita Mare aceasta organiza conferinte, concerte, serate cu loterii la care participau toti cei care aveau dare de mana , donand bijuterii, parfumuri, antichitati . Si Veronica MIcle , impreuna cu alte colege, participa la colecte de ajutorare, facea de serviciu ca infirmiera la Spitalul Societatii si al Comitetului, impletea manusi, fulare si ciorapi pentru a le tine de cald ostasilor dar ajuta si cu bani . Rareori il mai vedea pe Mihai Eminescu, care era animat de lupta pentru cucerirea Independentei, scriind cu mare patos articole pe aceasta tema.
1877-04-10 Are loc casatoria dintre Samson Bodnarescu (amicul poetului Eminescu) si Eugenia Frangolea, prietena Veronicai. La petrecere a participat toata Junimea. Au ciocnit pahare, au glumit, au dansat . Aceasta a fost ocazia pentru cei doi indragostiti, Mihai si Veronica, sa se afle unul in preajma celuilalt pentru o zi intreaga.
1877-06-19 Examenul-spectacol, Veronica si Mihai fiind din nou impreuna, de aceasta data Veronica , in calitate de mama a celor doua fete Valeria si Virginia ambele eleve premiante, iar Mihai Eminescu in calitate de gazetar pentru Curierul de Iassi.
1877-10-02 Nevestele profesorilor si ale functionarilor publici infiintau Societatea de Binefacere pentru Ostasii Romani, se adunau fonduri constand in bumbac din care se facea vata precum si bandaje, dar confectionau si lenjerie si efecte militare. Depozitul il aveau chiar la scoala.
1877-10-12 ihai Eminescu urma sa se mute in capitala, la redactia ziarului Timpul, preluat de Titu Maiorescu. Socotea ca trebuie curmata si legatura cu Veronica. Ea era sotia unui om onorabil pe care-l respecta si mama a doua fete. Oricat pastrau ei aparetele si indeosebi Veronica , tratandu-l in societate cu raceala, barfele existau. Despartirea de Iasi avea sa-i fie foarte grea, mai ales ca acest oras ii devenise oras de bastina si tot in el isi lasa iubirea.
1877-10-15 Mihai Eminescu, dupa ce s-a consultat si cu Veronica, raspunde afirmativ propunerii de a veni la ziarul Timpul . Incearca sa-si ia ramas bun de la Veronica dar nu o gaseste acasa . Amarat, se urca in trenul spre Capitala.
1877-10-27 Afland despre vizita lui Mihai si avand regretul ca nu o gasise acasa, Veronica ii va tirmite o scrisoare , semnandu-se cu Tolla nefericita : " Mult iubite Titi, doua sentimente contradictorii mi-au impartit fiinta afland de vizita ta de bun ramas : Parerea de rau de a nu te fi vazut, si multumirea de a fi crutata de tristele emotii ale plecarii tale. Titi, daca tu ai inima (si eu sunt singura ca ai avut pentru ca tu m-ai iubit mai mult decat meritam eu) asculta-ma, judeca-ma si nu ma osandi decat dupa aceea. Nu-i asa ca indiferenta mea ti-a sfaramat sufletul, suflet cu totul incarcat de mine, dar iau pe Dumnezeu martor daca era o veritabila indiferenta ; aceasta falsa raceala nu era decat o contra-balansare fata de iubirea ta imensa pe care tu o dai pe fata fara incetare; privirea ta, vorba ta, in fine, intreaga ta fiinta in prezenta mea nu erau decat dragoste, tu erai atat de putin stapan pe tine insuti intr-atat ca si un prost isi dadea seama ca tu esti indragostit de mine ; ca atare nu trebuia ca eu sa desmint si sa simulez in ochii iscoditori reciprocitatea unei iubiri tit atat de mari ? Titi, scrisoarea asta eu am scris-o in afara de casa intr-atat sunt de spionata de oamenii din jur, unul pleaca, altul vine, eu sunt mai rau decat ca la un hotel . Titi, nu-i asa ca tu vei veni de sarbatori la Iasi si atunci eu voi fi asa de dulce si asa de buna cu tine si te voi vedea adormind pe bratul meu. Iti jur ca nu voi mai fi rautacioasa cu tine ; dac-ai sti cit regret eu, si cit blestem fiinta mea, dar la ce bun, tu ai plecat si eu insami nu sunt in stare sa plang departarea ta. Eu, te-mbratisez din toata inima mea"
1877-11-04 Plin de speranta, Mihai Emienscu incepea sa lucreze in redactia ziarului Timpul.
1877-12-25 Veronica il cauta cu desperare pe Mihai : sub teiul unde obisnuiau sa stea impreuna, in libraria unde mergea cu mare interes sa vada daca a mai aparut ceva nou, sau mergea la Ticau, la bojdeuca prietenului Creanga pentru a-l intreba daca a mai primit o veste de la el. Era atat de trista incat Ion Creanga i-a scris de multe ori poetului si amicului sau, mustrandu-l pentru ca ii pricinuia atata suferinta Veronicai " Badie Mihai, Ce-i cu Bucurestiul, de ai uitat cu totul Iasul nostru. Veronica a fost azi la mine si mi-a spus ca si cu dinsa faci ca si cu mine . De ce ? Ce rau ti-am facut noi? De Craciun te asteptam sa vii . Te sarut pe frunte". Insa nici de Craciun nu a venit. Luata cu problemele familiei, Veronica nu reusea sa ii scrie saptamanal insa atunci cand ii scria isi cerea iertare si astepta cu sufletul la gura sa apara numarul in Convorbiri literare , poate Eminescu publica o noua poezie.
1878 Se intorceau acasa bravii soldati ai regimentului 13 Dorobanit, mai imputitinati dar primiti ca adevarati eroi cu flori, lacrimi , pe peronul garii.
1878 Mistuita de dorul poetului, Veronica ii scria saptamanal, astepta raspunsurile lui cu speranta.
1878-03-01 Veronica Micle publica , in Convorbiri literare, poezia Ai plecat , o poezie in care isi marturiseste suferinta pricinuita de plecarea poetului-iubit.
1878-03-01 Veronica este fericita. In paginile Convorbirilor literare regaseste patru poezii scrise de Mihai Eminescu : Povestea codrului, Povestea teiului , Singuratate (in care rememora clipele nostalgice din Iasi) si Departe sunt de tine, in care isi plangea tristetea despartirii de Veronica.1878-11-12 Cu prilejul Aniversarii Junimii, MIhai Eminescu impreuna cu I.L.Caragiale vin la Iasi, la invitatia lui Titu Maiorescu. O va devea pe Veronica, insa foarte putin din cauza programului incarcat : sedinta literara de la Iacob Negruzzi, banchetul traditional din salonul hoteluui Binder, plecarea comuna spre Bucuresti.1879 - 1880 Prin bunavointa Emiliei Humpel, sora lui Titu Maiorescu, Veronica isi putea inscrie fetele la Pensionatul Normal , fara sa puna problema banilor : Valeria in clasa a III-a iar Virginia in clasa a II-a. Toata viata Veronicai o reprezentau fetele si Mihai Eminescu.1879-08-04 Stefan Micle moare, la ora 5 . Inchide ochii avand un regret in suflet : cine ii va mai ocroti fetele? O considera pe Veronica o copila mai mare. De unde va avea ea bani pentru taxele fetelor , la pensionat , cate 1500 de lei , pe an, pentru fiecare. Ii parea rau ca nu a lasat-o pe Veronica sa isi termine scoala si sa devina invatatoare. Rostea cu lacrimile rostogolindu-se pe obraji "Doamne indura-te de ele!" si cu ultimele puteri o ultima rugaciune " Tatal nostru carele esti in ceruri ... Fie-ti mila de ele ... Nu le lasa pe ... drumuri ... N-au pe nimeni ... Numai dusmani, in jur ... Doar ... el ... " Veronica nu-si mai gasea cuvintele si nu mai vedea nimic in fata ochilor. Bunul Stefan se pierduse : omul care-i fusese sot, frate, prieten, tata, sfatuitor si ocrotitor.1879-08-06 Are loc ceremonia inhumarii celui care a fost Stefa Micle, la biserica Sfantul Spiridon. Intregul copr profesoral este prezent, iar rectorul Petru Suciu a tinut un discurs lung evocandu-l pe bunul sau prieten " o stea luminoasa a picat de pe orizontule Romaniei". Profund indurerat relata viata exemplara a bunului sau prieten : Nascut la Feleac, langa Cluj, la 1820 , din parinti nevoiasi, Stefan urmase scoala primara, gimnaziul la Cluj, mergand pe jos, de patru ori pe zi, aproape cate un ceas si invatand din mers. A fost functionar la un maghiar, a urmat cursurile de matematica si filosofie, tinute de Simion Barnutiu la Blaj, terminandu-le in 1843, cu eminenta si continuate, apoi, ka Facultatea de Juridica din Cluj. Fiindca n-avea chemare pentru preotie - profesie practicata de multi tineri saraci - a practicat strungaria, stoleria, lacatuseria, armuraria si turnarea in fonta. A participat activ in luptele din anul 1848, fiind inchis la Sibiu si apoi la Craiova. Reintors la Cluj castiga o bursa pentru Scoala Politehnica din Viena, pe care o urmase cu succes in anul 1850. Desi i se oferise un post in caile ferate austriece, l-a refuzat, preferind Academia Mihaileana din Moldova, unde fusese chemat de profesorul Simion Barnutiu, aflat la Iasi. Dornic sa participe la ridicarea poporului roman a hotarit ca mai bine a servi natiunei sale, cu un salar foarte mic decat in straini cu un remuneratoriu intreit mai mare. Preda fizica, chimia, minerologia, stiintele naturii. In familie model de virtute romaneasca, ridicandu-se mai presus de slabiciunile omenesti. El isi iubea familia sa pana la estremuitate, sacrificand totul pentru dinsa ... Chiar in momentele sale din urma, la 4 august, fiind pe patul mortii, se ruga, sa-i aduca copilele de la Prut, ca le mai vada si sa le sarute, caci el avea sa moara. Si presimtirile nu l-au inselat fiindca in aceeasi zi pe la orele 5 post meridian, dupa ce a vazut pentru ultima oara copilele sale prea iubite , si-a dat sufletul in miinile Creatorului ". P. Poni " Stefan Micle era bunatatea intruchipata ". B.P.Hasdeu " Era cel mai bun om incapabil de a face rau cuiva" Dr. C. Istrati " Cariera lui fusese o adevarata performanta atletica, insufletita de greutati, intaratata de pierdici". I.Pop " N-as crede sa mai gasim in istoria invatamantului nostru model biografic mai potrivit pentru tineret, ca tocmai al lui Stefan Micle. Toate manualele noastre de stiinte experimentale ar trebui sa-l cuprinda ". Dupa inmormantare, are loc acasa praznicul . Seara, Veronica se retrage in camera sa si isi plange deznadajduita soarta. In Bucuresti, Mihai Eminescu citeste ca de obicei ziarul si ramane inmarmurit vazand stirea despre moartea profesorului Stefan Micle. Gandul ii zboara la Veronica, consoland-o pentru pierderea suferita prin scrisori.
1879-08-16 Mihail Kogalniceanu solicita Ministerului o pensie de urmas pentru Veronica, vaduva lui Stefan Micle aratand ca fara ea " ar fi redusa la miseria cea mai mare, caci in urma raposatului n-a ramas nimic decat speranta unei pensiuni"
1879-09-06 Veronica Micle merge la Capitala, fiind asteptata cu emotie de catre poet.
1879-09-07 Intalnirea fusese atat de tulburatoare incat Veronica avea sa scrie " Scumpul meu drag, nu stiu cum sa incep, cum vei gasi aceastra lettra rosa! Nu ma mai recunosc dupa noaptea noastra impreuna. Inima buna, garoafe singerii iubire si numai iubire, scumpul meu drag! Ce-ai visat? Ma vei ierta? Un echo raspunde inimilor noastre in auz de dimineata . Scumpul meu Emin, sa-l ascultam marit in noi. Cu totul, de-acum, cu totul a ta. Veronica " . Se reintoarce la Iasi.
1879-10-19 Ii scrie lui Mihai pe care il considera "punctul luminos al vietii mele" , spunandu-i ca abia astepta sa se vada acasa.
1879-11-01 Avea sa se mute de la Scoala de Arte in casa din strada Butu. Pe Veronica, o mai cerceta si Comisia de inventariere a Universiattii cerandu-i relatii despre unele aparate desi ea predase tot ceea ce profesorul avusese acasa, la Scoala de Arte : un fonogram Edison, un telescop luneta, un kraft-metter, un cerc repetitor, un termomentru Reaumur, un pluviometru, o lupa, un manometru, un foi de lemn pentru suflat sticla. Multe dintre fostele prietene o huleau in continuare. Multi pretendenti apareau peste noapte
1879-11-07 Veronica ii scrie o noua scrisoare lui Mihai, indemandu-l sa vina acasa pentru sarbatoarea Junimii " Eminescul meu, vom mai vorbi daca va vrea bunul Dumnezeu, pentru care sfirsti te rog si te rog si iar te rog, sa vii de aniversarea Junimei ca te astept cu-n dor nespus , te astept ca pe singurul meu mingaietor, caci dupa cum t-am mai spus, esti singurul punct luminos al vietei mele intunecate de greutati, de griji si de necazuri". Si Eminescu a venit si pentru cateva zile a trait bucuria de a avea o familie.
1879-11-10 Cu greu se desprinde din bratele Veronicai pentru a lua parte la banchetul Junimii.
1879-12-05 Veronica ii intoarce vizita lui Mihai , venind la Bucuresti. Merge la Minister sa impulsioneze actele care se impotmolisera legate de impamantenirea lui Stefan Micle. Casa de Pensii ceruse la Primarie aceste relatii. Cautand prin arhive, Veronica aflase raspunsul : impamantenirea se recunoscuse prin legea publicata de Monitorul Oficial nr. 42 din 22 februarie/5 martie 1868.
1879-12-07 Reintoarsa acasa, in singuratatea ei de la Iasi, avea sa ii scrie lui Mihai " Iata-ma la cuibusorul meu, unde numai tu imi lipsesti ca sa ma cred in cer".
1879-12-29 Primeste de la Mihail Kogalniceanu raspuns afirmativ : prin jurnalul Consiliului de Ministri i se recunoscuse lui Stfean Micle, anii de serviciu, pentru pensie. Mai avea insa de asteptat aprobarea legii in Parlament.
1880-01-17 O viziteaza sora lui Eminescu, Henrieta, care ii aduce drept cadou un medalion cu diamant si o pereche de cercei. Ii scrie lui Mihai, indemnandu-l sa vina sa o vada. Din lipsa banilor de drum, Eminescu este nevoit sa o refuze. Tacerea lui o indurereaza pe Veronica nestiind pricina si il banuia de nesinceritate si de uitare. Inca de la sfarsitul lunii ianuarie corespondenta se racise cu Eminescu adresandu-i-se cu "Domnul Eminescu"
1880-02-01 La inceputul lunii, Veronica primeste decretul din partea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Urma sa primeasca in fiecare luna 216 lei iar anual 2592 . Suma era mica, aproape jumatate din leafa prodfesorului, dar venea la timp. Veronica isi petrecerea timpul impletind, tesand, cosand labituri si lenjerie, pentru marile pravalii de la care primea cativa zeci de lei pentru hrana .
1880-03-14 In viata lor va interveni si I.L.Caragiale, amic de la Junimea, care facea chipurile pe impaciuitorul intre dansii. Fiindu-i rau, Eminescu isi propunea sa ia pastilele de fier si il vedea pe Caragiale ca un posibil pretendent la mana Veronicai. Incepand cura, numai dupa patru zile , fierul avea efecte miraculoase. Se simtea mai bine.
1880-04-28 Relatiile dintre Eminescu si Veronica erau rupte, ii scria cu apelativul Doamna si-i comunica inapoierea scrisorilor , declarand-o "libera de orice legatura" . Mai schimbau scrisori pe tema actelor pentru pensia copilelor pe care Veronica le cerea inapoi.
1880-06-01 Pentru a face rost de bani, pentru ca pensia tot nu fusese aprobata, Veronica isi vinde putinele ei bijuterii, o parte din mobila, biblioteca si chiar hartiile ramase de la profesor. Pentru a face rost de bani de intretinere lucra teancuri de albituri marelui magazin Bogdan si de asemenea mama ei, Ana Cimpeanu, care dadea in casa micile ei venituri.
1880-06-27 Veronica il anunta ultimativ ca in urmatoarele zile " scrisorile Dumitale vor fi distruse". Mihai ii marturiseste lui Kogalniceanu dorinta sa de a o lua pe Veronica in casatorie, insa Kogalniceanu ii spune ca o casatorie intre doi oameni saraci ar fi plina de privatiuni. Cum poetul tinea mortis insa sa se insoare, criticul ii spune ca Veronica fusese si prietena lui Caragiale, insa era doar o minciuna. Intr-un acces de furie puse pe foc traducerea nuvelei Morella de Edgar Allan Poe care ii apartinea Veronicai.1881-09-20 La Iasi veneau noi pretendenti la inima si mana Veronicai : un ofiter Alexandru Teohari, care o cere in casatorie dar si poetul Iuliu Rosca, care o chema insistent la Capitala insa ea ii va raspunde " In Bucuresti e acea fiinta, care-mi poate da si moartea si viata ... e vorba de Eminescu, pe care eu as vrea sa-l uit dar nu pot". Apoi ii scria lui Eminescu " scumpul meu Eminescu, stii tu cit eu te regret ... daca o viata de lacrimi ar putea sa-mi dea fericirea de a te revedea o data cel putin in asta lume, as fi indeajuns de resplatita!"1882-01-06 Pe Eminescu il supara amicitia Veronicai cu d-l "musiu in chestie", nimeni altul decat amicul Caragiale. In scrisorile sale o ruga insistent sa nu se mai intalnesca si nici sa nu-l mai primeasca in vizita " Nicuta, fii cuminte. Pe mine m-apuca iar furia innascuta caracterului meu : gelozia cea rea si cea mai amara din toate patimile ... Te rog sa n-o hranesti ... Al tau, Emin". Ba mai mult , pe langa vizita domnului Caragiale mai aparuse si domnul Miron Pompiliu care o vizitau pe Veronica.1882-02-01 Veronica facea putine vizite si mergea mai ales la biserica si la familia Mariei Xenopol, ramasa vadana ca si ea. Ca s-o mai incurajeze, batrana ii mai dadea rugaciuni de pe la biserici si-i dadea in carti. Singura ei dorinta era ca Eminescu sa se intoarca la Iasi, dar primea un raspuns negativ stropit in lacrimi " Sa pot zbura pe trei zile la Iasi tare as veni. Dar mai mult de trei zile n-as avea, pentru ca eu nu am vacanta, ci trebuie sa trag ca si catarii, greu la vale si greu la deal".
1882-04-01 Ii scria lui Eminescu " Ma bucur foarte mult ca fierul iodat iti face asa de bine si eu am luat doua sute de pastile insa cred ca nu voiu lua acum, ma mai las is in voia soartei sa vad ce-a mai fi ".
1882-04-09 Fiindca pensia propusa Parlamentului to nu i se aprobase si se afla intr-o graza criza financiara, accepta cu greu propunerea lui Eminescu de a-i trimite el ceva din putinul lui " fara insa a te priva tu". Extenuat bolnav, cu ranile de la picioare gata sa se redeschida, cu tot tratamentul de la Constanta , ii trimetea putin ajutor atata Veronicai cat si batranului sau tata. Pierduse toata averea din cauza secetelor necurmate si se muta de la Ipotesti la oras.
1882-06-06 Pe Mihai il suparau ranile aparute la picioare si pe care le trata cu felurile leacuri folosind si coltuni de cauciuc. Veronica era trista ca nu il putea ajuta cu nimic si mai rau, ca nu ii putea fi alaturi. Ar fi dorit sa mearga la Bucuresti.
1882-09-01 Veronica il astepta acasa insa Eminescu intarzia sa vina. Apropiinde-se iarna , se simtea tot mai rau si incerca din putinul sau s-o ajute si pe Veronica, trimitandu-i din cand in cand cate 50 de franci. Cum nu venea nici in vizita, Veronica ii cerea macar o fotografie. Dar Mihai obiecta ca nu se fotografiaza , caci avea fata umflata "ca de orbalt" din cauza bolii.
1883-06-02 Eminescu se retrage din redactia ziarului Timpul. Motivul : se publicase un articol infect cat timp el lipsise. Il suparau migrenele si "picioarele iar mi se coc" .
1883-06-04 Participa la sedinta Junimii, din casa lui Iacob Negruzzi, unde va citi poezia Doina. Apoi se retrage la bodjeuca badiei Creanga unde aveau sa stea la povesti pe prispa si la un pahar de vin . A revazut-o si pe Veronica, inspaimantand-o cu figura lui crispata si privirile straine.
1883-11-25 Veronica afla ca Eminescu se simtea foarte rau si este internat la sanatoriu. Pentru ca nu avea bani iar pensia de pe urma sotului ei, Stefan Micle, inca nu se aprobase ii scrie o scrisoare lui Mihail Kogalniceanu cerandu-i sa o ajute sa vina in vizita la Eminescu.
1884-04-07 Eminescu vine la Iasi pentru a se reface . Terminase tratamentul medical la Ober -Dobling, si dupa o scurta sedere in Bucuresti, dorise sa se intoarca acasa, in orasul dragilor amintiri. Veronica il va astepta la gara. Va sta in gazda la Miron Pompiliu. Veronica ii trimisese bucate si il astepta sa vina in vizita. Eminescu promitea insa ... nu venea. Mama, Ana aCimpeanu, ii spusese ca il vazute pe Eminescu de mai multe ori trecand pe strada Butu si privind, lung, casa. Alta data, il vazuse privind aproape mecanic pe sub plopii fara sot lui Gheorghe Asachi.
1884-09-01 Veronica se muta in strada Pacurari. Si aici Eminescu este vazut " se preumbla foarte des pe strada Lapusneanu, apucand in Pacurari, pana la capatul asfaltului, la respintea unde coboara, din strada Pacurari, strada Cismeaua Pacurari si unde se afla o bara de lemn care exista pana mai deunazi. Acolo se aseza el, cu coatele pe ea si privea ceasuri intregi la tabloul care i se desfasura in fata ochilor, cuprinzand dealurile Galata, Cetatuia si Repedea, pierzxandu-se in zarea albastra". Ajungand in dreptul casei Veronicai o privea cateva secunde si trecea mai departe.
1884-10-03 Lui Mihai Eminescu i se gaseste serviciu la Biblioteca " La biblioteca Centrala din Iassi s-a numit subbibliotecar D.M.Emienscu, absolvent al facultatii de filosofie din Viena ". Avea si ore la Scoala Comerciala, predicand Statistica si Geografia.
1884-12-06 Mihai , coborand din trasura, isi rupe piciorul in preajma locuintei din mansarda anexei hotelului Romania.
1884-12-20 Este internat la Spitalul Sf. Spiridon, de catre Miron Pompiliu. Este vizitat de prieteni dragi. Seara, dupa plecarea musafirilor si a doctorului Ludovic Russ, Veronica mergea sa-l vada , sa-i aduca ceva bun de mancare si sa-i usureze chinul noptii si a durerilor.
1884-12-25 Noaptea de Craciun au petrecut-o aproape pe toata impreuna, Veronica plangand alaturi de Mihai nefericirea lor. Seara, a revenit insotita de aceatsa data de fetele ei care au venit sa-l colinde pe badia Mihai . Veronica nu le-a ascuns sentimentele fata de Eminescu fetelor ei , manifestandu-si dorinta " ca fetele mele sa le citeasca, atunci cand nu voi mai fi in viata pentru a cunoaste mai bine firea si caracterul mamei lor". A discutat cu ele si posibilitatea aducerii poetului acasa insa le era frica din cauza bolii.
1886-03-01 Starea de sanatate a lui Eminescu se inrautateste . I se facea rau pe strada, pierdea cumpatul si-si spuena cu glas tare gandurile.
1886-05-14 Speriat, Miron Pompiliu il informeaza pe Titu Maiorescu despre aceste purtari ale poetului. Veronica este si ea ingrijorata si il va ajuta cu bani.
1886-09-01 Veronica va pelca la Bucuresti pentru a o ingriji pe Valeria, studenta la Conservator. Cu putinii ei bani nu avea cum sa plateasca doua chirii (una pentru casa din Iasi si alta pentru casa din Bucuresti) precum si masa Valeriei. Casa din Iasi o inchiriase de mai multi ani pentru a completa pensia. Ceruse si un post la Externatul de fete (scoala noua de fete) dar nu i s-a aprobat. Vinde mobilele mai grese si un pian vechi negustorilor de vechituri din Targul Cucului si isi ia putinele hainute intr-o valiza. Despartirea de Iasi era foarte grea insa isi alina dorul scriindu-le cunoscutilor de acasa : A.C.Cuza, Elizei Conta dar si lui Miron Pompiliu.
1887-02-06 Ii apare placheta ei cu poezii, incredintata editurii I.Haimann. Primul exemplar l-a dedicat poetului " Scumpului meu Mihai Emienscu, ca o marturisire de nestearsa dragoste"
1887-07-15 Merge la Botosani sa il vada pe Eminescu, care era in grija surorii sale Henrieta. Stia ca va fi primita cu raceala de Henrieta. Ca sa-i treaaca uritul ii chema cunostinte sa faca lecturi literare, Mihai citind o piesa de teatru, la care lucra, iar ea servind musafirii cu ceai. Henrieta avea sa spuna despre Veronica ca " mare nenorocire a fost femeea asta pe apul lui Mihai si se vede ca s-a pus sa-l scoata din capete". Veronica era suparata de fiecare data cand pleca de langa Mihai si " nu l-a parasit pana la sfarsitul vietii, aratandu-i aceeasi dragoste"
1889-02-03 Mihai Eminescu sufera un alt soc, prietenii il internau in spitalul Marcuta.
1889-03-03 Mihai Eminescu este mutat de la Spitalul Marcuta la Caritatea. Starea nenorocitului poet Eminescu se agraveaza.
1889-06-15 Mihai Eminescu moare. La inmormantare avea sa participe nu numai cunoscuti si colaboratori dar si o "Doamna in cupeu " care ii va aduce poetului , asezand pe pieptul fara suflare , o cununa de flori de nu ma uita. Aceasta era Veronica si pentru ca toata lumea ii intelegea durerea va fi denumita "Doamna din Moldova".
1889-06-15 Scrie poezia dedicata lui Mihai Eminescu si care este intitulata Lui, o poezie de ramas bun. Va fi publicata in ziarul Romania din 20 iunie.
