Ioan Slavici

Copilaria

1848-01-18   Se naste Ioan Slavici, in satul Siria de langa Arad. Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici si al al Elenei ( nascuta Borlea). In multe privinte copilaria i se aseamana cu cea a lui Creanga : o copilarie fericita intr-o familie de oameni gospodari si intr-o comunitate pasnica. Tatal sau, Savu Slavici, este cojocar si cultiva si putina vie si avea dragoste de carte ca si bunicul din partea tatalui. Mama, Leana Slavici, il invata dragostea si respectul fata de om. Traind intr-o regiune unde alaturi de romani sunt si alte nationalitati, mama ai oferea sfaturi care arata vechea infratire a taranului roman si cei din alt neam ( dupa cum marturiseste Slavici in lucrarea sa “ Lumea prin care am trecut “ : “ Cand intalnesti in calea ta un roman ii spui – Buna ziua, dar maghiarului sa-i zici – Ia napot, iar neamtului – Guten Tag si treaba fiecaruia dintre dansii e cum iti da raspuns.Tu datoria sa ti-o faci de cei ce nu si-o fac pe a lor fata de tine “.

1854 - 1858   Frecventeaza scoala “ greco-ortodoxa” din satul Siria, unde il va avea drept dascal pe D.Vostinari.

1859 - 1860   Repeta clasa a IV-a , pentru a putea razbi la liceu.

1860 - 1865   Frecventeaza gimnaziul din Arad ( gimnaziu maghiar).

Adolescenta

1865 - 1867   Face clasele a VI-a si a VII-a la Liceul din Timisoara.

1867   Apare, la Iasi, revista Convorbiri literare la care Slavici va publica o parte a operei sale literare;

1867 - 1868   

• clasa a VIII-a ca “privatist” la Liceul Maghiar din Timisoara. Trece examenul de maturitate la Satu-Mare.
• toamna, se inscrie la Universitatea de Drept de la Budapesta, se va retrage din motive materiale.

1869   

• ianuarie, este bolnav si va reveni la Siria.
• aprilie, se reinscrie la Universitatea de Drept din Viena.
• august, ocupa functia de secretar al notarului din Cumlaus.
• toamna, este incorporat ca militar la Viena, urmand simultan si cursurile Facultatii de Drept.
• iarna, il cunoaste pe Mihai Eminescu ( cu care va lega o prietenie pe viata), student la fel ca si Slavici, prin intermediul medicinistului Ioan Hosanu. Cunoscand la perfectie limbile germana si maghiara, bunul sau prieten Eminescu este cel care il va indemna pe Slavici sa scrie literatura si in limba romana.

1870   

• impreuna cu Eminescu ia parte activa la infiintarea “Romaniei june”, societate a studentilor romani din Viena. Slavici devine presedinte al societatii, iar Eminescu ocupa functia de secretar.
• isi ia “examenul de stat”

Debut si Maturitate.

1871   

• vara, sarbatorirea a 400 de ani de la zidirea Manastirii Putna. Slavici organizeaza festivitatea de sarbatorire panromaneasca, impreuna cu bunul sau prieten, Eminescu.
• debuteaza la “Convorbiri literare” cu comedia “Fata de birau”.
• termina scoala militara la Viena , devenind ofiter.
• isi continua studiile la Viena.

1872   ii apar primele povesti din revista sa de suflet “Convorbiri literare” : Zana zorilor, Sireata, Florita de codru.

1873   

• e dat in judecata pentru “rebeliunea” de a fi aparat interesele taranilor romani din satul Paulis, asupriti de administratie.
• 13 iunie, moartea mamei Elena Slavici.
• 1 iulie, durerea pricinuita de moartea mamei este urmata de durerea pricinuita de moartea tatalui sau, Savu Slavici.
• revine la Viena pentru a-si continua studiile.

1874   

• se imbolnaveste grav, sta internat aproape intreg anul in spital.
• sfarsitul anului, revine la Iasi. Locuieste impreuna cu Eminescu, Miron Pompiliu si Bodnarescu intr-o chilie la “ Trei ierarhi”.
• se casatoreste cu Ecaterina (Catinska) Szoeke Magyarosy.
• decembrie, este numit de Maiorescu secretar al Comisiei pentru documentele Hurmuzachi, la Bucuresti.

1875   

• calatoreste la Budapesta si Viena
• toamna, il gasim profesor de filozofie si limba romana la liceul “Matei Basarab”.
• publica in “Convorbiri literare”, Popa Tanda.

1876   il gasim redactor la ziarul Timpul.

1877   Toamna, in redactia Timpului vine si bunul sau prieten Eminescu.

1878   Februarie, un alt redactor la ziarul Timpul, in persoana lui Ion Luca Caragiale. Intre cei trei scriitori se leaga o prietenie stransa.

1879   Martie, in “Convorbiri literare”, apare Gura satului, o excelenta nuvela rurala.

1880   

• iulie, apare in “Convorbiri literare”, nuvela Budulea Taichii.
• 5 noiembrie, se naste Mihail Sadoveanu.
• 21 mai, se naste Tudor Arghezi.

1881   

• la Editura Socec apare volumul Novele din popor, cuprinzand prozele scrise pana atunci, inclusiv Moara cu noroc.
• 1 aprilie, se naste Octavian Goga.

1882   Calatoreste in Italia, si noteaza cateva observatii despre arta italiana.

1883   

• profesor la azilul “Elena doamna”
• publica un curs de literatura poporala si un curs de Etica.
• se imbolnaveste bunul sau prieten, Mihai Eminescu, lucru ce-l va intrista foarte mult.
• apare prima editie a poeziilor lui Mihai Eminescu, ingrijita de Titu Maiorescu.

1884-04-26   

• la Sibiu, ziarul Tribuna il are pe Slavici ca director. Il vom gasi ca redactor aici si pe George Cosbuc.
• apare O scrisoare pierduta a lui Caragiale.

1885   

• februarie, primul proces de presa al ziarului pe care-l conduce, Tribuna, datorita unor articole in care revendica drepturile romanilor. Slavici este inchis de autoritatile maghiare dar curtea de juri il elibereaza.
• divorteaza de Ecaterina Szoeke Magyarosy.
• 27 noiembrie, se naste Liviu Rebreanu.

1886   

• mai, au loc al doilea si al treilea proces de presa al Tribunei. Slavici este amendat cu 100 de florentini.
• noiembrie, al patrulea proces de presa al Tribunei, Slavici este condamnat la 3 zile de inchisoare si amenda.
• se casatoreste pentru a doua oara cu Eleonora Tanasescu, profesoara de naturale.
• toamna, se naste primul sau copil, Titu Liviu Slavici.

1887   Slavici este ales secretar al Comitetului Central al Partidului National Roman.

1888   

• premiera dramei istorice Gaspar Gratiani, la Nationalul bucurestean.
• aprilie, al cincilea proces de presa al ziarului Tribuna, Slavici este condamnat la 1 an de inchisoare si 100 de florentini amenda.Este intemnitat la Vat ( Ungaria).

1889   

• 1 ianuarie, nasterea fiicei sale Lavinia Ioana- Iosefina
• 10 iulie, iese de la inchisoare.Revine la Bucuresti.
• 15 iunie, moartea lui Mihai Eminescu.
• 31 decembrie, moartea lui Ion Creanga

1890   

• se intoarce la Bucuresti.
• este profesor la azilul “Elena Doamna”.
• se naste fiul sau, Ion Marcel.

1891   Se naste fiica sa Fulvia, insa nu este ultimul copil ( se pastreaza traditia familiei din Siria , unde erau 5 copii).

1892   

• devine cetatean roman.
• apare la Cartea romaneasca intaiul volum de Nuvele din seria de sase.

1893   In noimebrie, primul numar al ziarului Corespondenta romana avandu-l pe Slavici drept redactor responsabil.

1894   

• pleaca impreuna cu familia, la Magurele langa Bucuresti, unde va conduce, cu sotia, institutul Otetelisanu. Ramane aici pana in 1908.
• se naste fiica sa, Elena.
• impreuna cu George Cosbuc si Ion Luca Caragiale scoate la Bucuresti, revista Vatra.
• publica romanul Mara, in foileton.

1896   

• scoate la Onesti, volumul Tribuna si tribunistii.
• se naste Ioana – Livia, ultimul sau copil.

Adolescenta

1901   Decembrie, apare revista Semanatorul.

Debut si Maturitate.

1902   Apare Din batrani, roman istoric ( volumul I), premiat de Academia Romana.

1905   Apare al doilea volum din romanul istoric Din batrani .

1906   

• apare in Tribuna poporului ( Arad) romanul Corbeiu.
• martie, apare la Iasi Viata romaneasca.
• publica, in volum, romanul Mara.

1908   

• revine de la Magurele la Bucuresti.
• redactor responsabil al ziarului Minerva.
• decembrie – februarie 1909 – romanul Din doua lumi.

1912   Moare la Berlin Ion Luca Caragiale.Slavici ai scrie necrologul “Un om mare”.

1914-06-14   

• izbucneste primul razboi mondial.
• redactor responsabil al ziarului Ziua – atitudine filogermana, in care militeaza pentru neutralitatea Romaniei in timpul razboiului.

1916   

• arestat pentru vederile politice si eliberat. Este arestat la Fortul Domnesti si apoi la hotelul “Luvru”.In timpul ocupatiei germane, scrie articole de orientare progermana.
• redactor principal la Gazeta Bucurestilor, unde scrie articole in care ia apararea Germaniei si ataca pe aliatii Romaniei.

Amurgul vietii

1919   

• infrangerea Germaniei si Austro-Ungariei.
• la incheierea pacii si intoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand si a guvernului, Slavici si alti redactori de la Gazeta Bucurestilor sunt condamnati la 5 ani inchisoare pentru atitudinea politica din timpul razboiului. Este insa eliberat in acelasi an. Totusi din cauza atitudinii si convingerilor sale filogermane, este privit cu ura de catre cei din jur.

1921   Publica volumul memorialistic Inchisorile mele, in care isi justifica activitatea sa din Ardeal si Romania.

1923   Editeaza romanul Cel din urma Armas.

1924   apare volumul Amintiri, pretioase memorii despre Eminescu, Creanga, Cosbuc, Maiorescu.

1925   

• Noiembrie – decembrie 1925 – publica in Adevarul literar si artistic romanul Din pacat in pacat ( neaparut in volum).
• obosit si persecutat, se refugiaza la fiica sa care traia la Panciu, aducandu-i aminte de Siria lui natala
• 17 august, se stinge din viata Ioan Slavici, fiind inmormantat la schitul Brazi. Gala Galaction va fi cel care va rosti cuvantul de ramas bun.

Costache Negruzzi

1808   Se naste Constantin Negruzzi, in comuna Trifestii Vechi, judetul Iasi, ca fiu al lui Dinu Negrut, razes ajuns spatar, si al Sofiei ( nascuta Hermeziu ) . Astazi, casa este muzeu si ai poarta cu onoare numele.

1809   Se stinge din viata mama sa

1816   Tatal sau, iubitor de lectura ( avand o biblioteca compusa din traduceri si lucrari manuscrise) se ingrijeste de educatia fiului sau .Constantin Negruzzi incepe sa invete limba greaca cu dascalul Chiriac si limba franceza cu emigrantul polon Rankovitz

1820   Invata singur romaneste pe un manuscris gasit in biblioteca tatalui sau “ Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia” de Petru Maior. Aceasta realizare a tanarului scriitor o vor regasi povestita, cu mult haz, in schita “ Cum am invatat romaneste “

1821   La declansarea miscarii eteriste, Dinu Negrut, impreuna cu fiul sau Constantin, se refugiaza la mosia sa din Sarauti, situata in tinutul Hotinului, din Basarabia .

1822   Dinu Negrut il duce pe fiul sau la Chisinau, unde il cunoaste pe poetul rus Puskin. Cu toate ca Negruzzi nu avea decat 14 ani, intalnirea cu Puskin ai va lasa tanarului o impresie de neuitat, iar mai tarziu va traduce cateva din poeziile acestuia ( Salul negru, Tiganii etc) . Din aceasta perioada dateaza primele sale incercari literare originale si traduceri din Lessage, M-me de Genlis, Dimitrie Darvari, reunite in caietul intitulat “Zabavile mele din Basarabia in anii 1821, 1822, 1823 in satul Sarautii din raiaua Hotinu “.

Adolescenta

1823   Constantin Negruzzi se intoarce la Iasi. Traduce Memnon de Voltaire.

1824   Traduce Prostia Elenei de Marmontel.

1825   Constantin Negruzzi isi incepe cariera administrativa, fiind numit diac la Visterie, functie pe care o va detine pana in anul 1840.

1826   Moare Dinu Negrut, lasand fiului sau o situatie materiala precara urma proceselor care au avut loc din cauza incurcaturilor pricinuite in administrarea Postelor. Constantin Negruzzi urca o noua treapta in ierarhia micilor boieri, fiind numit caminar.

1829   1 iunie, apare la Iasi, primul numar din Albina romaneasca, sub conducerea lui Gheorghe Asachi. Constantin Negruzzi se numara printre “ binevoitorii prenumerati” ( abonati).

1835   Apare la Iasi, in Tipografia Albinei, Triizeci de ani sau viata unui jucatori de carti. Melodrama in trii zile, tradusa din frantuzeste de caminarul C.Negruzzi. Autorii melodramei sunt Victor Ducange si M.Dinaux

1836   In gazeta Muzeul National se publica Corespondenta intre doi romani, unul din Tara Romaneasca si altul din Moldova, continand schimbul de pareri intre I. Heliade Radulescu si Constantin Negruzzi in problemele limbii romane.

Maturitate

1837   In Tipografia Albinei editeaza “ anectodul istoric in versuri “ Aprodul Purice care, potrivit, precizarilor lui Constantin Negruzzi , constituia un fragment in epopeea Stefaniada pierduta. Ion Heliade Radulescu ai tipareste doua traduceri din dramele istorice ale lui Victor Hugo, Maria Tudor si Angelo, tiranul Padovei. In Curierul de ambe sexe, Constantin Negruzzi publica doua scrieri originale : Cum am invatat romaneste si Zoe, precum si traducerile Dervisul de Victor Hugo, Impresii de calatorie de Al. Dumas, Carjaliul si Salul Negru de Puskin. 
-- 15 octombrie, este ales deputat la Iasi.
--In Alauta romaneasca apare Scrisoarea I ( Primblare), care inaugureaza ciclul Negru pe alb.Scrisori de la un prieten, punand bazele geniului epistolar in literatura romana.
--In Albina romaneasca, semneaza articolul de atitudine critica Despre ruinele si ruinarile Moldovei, devenit Scrisoarea a III a ( Vandalism). 
--In urma acestui articol, Negruzzi este surghiunit la mosia sa.
--8 decembrie – este ales secretar al Obstestii Adunari.

1839   Este ridicat la rangul de spatar.

• Incheie traducerea celor 60 de “melodii irlandeze” ale lui Thomas Moore, dupa versiunea franceza Les amours des anges et les melodies irlandaises , realizata de Louises Swinton Belloc.
• 6 iulie, se casatoreste cu Maria Gane, cea alaturi de care va avea 5 copii : Iacob, viitorul junalist si responsabil al revistei Convorbiri literare, Leon, Nicolae, Gheorghe si Eliza.
• In Albina romaneasca si Alauda romaneasca publica Scrisoarea II ( Reteta), Scrisoarea III ( Catacombele Monastirei Neamtului), Riga Poloniei si Printul Moldaviei, Un poet necunoscut, iar in Curier de ambe sexe ai apar scrierile Au mai patit-o si altii, Potopul, La Maria.

1840    Apare, la Iasi, prestigioasa revista Dacia literara, condusa de Mihail Kogalniceanu, in paginile careia Constantin Negruzzi publica capodopera sa, nuvela istorica, Alexandru Lapusneanul, povestirea O alergare de cai si articolul Cantece populare ale Moldaviei.

• 15 februarie este numit rezident ( primar) al eforiei orasului Iasi.
• Alaturi de Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri devine coredactor la Teatrul National din Iasi, functie pe care o va detine pana in februarie 1842.
• Sub pseudonimul Carlu Nervil, publica in Albina romaneasca nuvela Provintialul, devenita ulterior Filozofia provintialului.

1841    La Cantora Foaiei Satesti se tipareste volumul 200 retete cercate pentru bucate si alte treburi gospodaresti, scris impreuna cu Mihail Kogalniceanu.

1842   Constantin Negruzzi este ales din nou deputat. In Albina romaneasca publica Pacala si Tandala ( Scrisoarea XII).

1843   Este numit director al Visteriei, ocupand acest post pana in 1849. Ii apare Cantec vechi in Foaie pentru minte, inima si literatura.

1844   Apare revista Propasirea, cu un rol important in epoca.

• Publica aici nuvela Toderica, localizata dupa o povestire a lui Prosper Merimee . Constantin Negruzzi este din nou surghiunit la mosia sa, iar revista Propasirea este interzisa.
• In colaborare cu Alecu Donici publica volumul de traduceri Satire si alte poetice compuneri de Printul Abtioh Cantemir.

1845   Constantin Negruzzi este numit membru al Comisiei insarcinate sa analizeze “mersul scoalelor si pricinilor neprogresului lor”.

• Primeste rangul de aga.
• Publica naratiunea istorica Sobieski si romanii in Calendarul pentru poporul romanesc si volumul cu traducerea Baladelor lui Hugo.

1846    Publica, la Brasov, brosura Elemente de drept politic. Dupre mai multi autori de un filo-roman.

1848   Nu participa la revolutia din Moldova, ceea ce ai va atrage un virulent atac din partea gazetei Bucovina. Urca o noua treapta in ierarhia boiereasca, primind rangul de postelnic.

1849   In Tipografia Albinei tipareste “vodevilul national “ Doi tarani si cinci carlani, piesa jucata cu succes pe scena Teatrului National din Iasi.

1850   Constantin Negruzzi este numit “Cap” ( director) al Departamentului lucrarilor publice, functie din care va demisiona in 1851. Publica in ziarul Zimbrul un fragment din Femeile savante de Moliere.

1851   Revine la conducerea Visteriei pana in 1854. In Mai, demisioneaza din functia de Cap al Departamentelor lucrarilor publice. Ii apar in volume doua piese de teatru : Carantina, un vodevil prelucrat dupa o comedie de Scribe si Mzeres, si Muza de la Burdujani, o localizare dupa piesa lui Th. Leclercoq.

1852   Publica in Gazeta de Moldavia impresiile de calatorie Pelerinagiu la Targul Ocnei ( Scrisoarea XXVIII).

1853   9 Mai, editeaza la Iasi foaia sateasca Saptamana, difuzata gratuit la sate.

1855   

• Intreprinde prima sa calatorie in strainatate, la Berlin, pentru a -si vizita copiii aflati la studii, si la Ems, unde face o cura balneara. Impresiile din aceasta calatorie sunt consemnate in Scrisoarea XXX.
• In revista Romania literara, scoasa de Vasile Alecsandri la Iasi, Constantin Negruzzi publica Un protes de la 1826 ( Scrisoarea XXVII) si Ochire retrospectiva ( Scrisoarea XIX).

1856   Primeste rangul de vornic. Este numit comisar al guvernului pentru delimitarea frontierelor.

1857   

• Devine membru al Divanului domnesc si al Sfatului administrativ extraordinar al Moldovei.
• Apare volumul Pacatele tineretelor, continand creatia literara reprezentativa a lui Constantin Negruzzi.

1859   Dupa Unirea Principatelor Romane, este numit director al Statisticilor Centrale.

1861   Se afla pentru a patra oara la conducerea Visteriei.

Amurgul vietii

1862   In revista Din Moldova a lui B.P.Hasdeu ,publica Studii asupra limbii romane.

1867   

• Publica Flora romana in nr.7 din Convorbiri literare.
• Se numara printre membrii Societatii literare romane, viitoarea Academie Romana, dar, fiind bolnav, retras la mosia sa, nu poate participa la sedinta inaugurala.

1868-08-24   Constantin Negruzzi, se stinge din viata fiind inmormantat, conform dorintei sale, in cimitirul bisericii din Trifestii Vechi.